Premiul PE pentru Jurnalism (EPPJ) la a doua ediţie -
termen limită de înscriere 31 martie
Parlamentul European va acorda Premiul pentru Jurnalism pentru a doua oară, în
octombrie 2009, jurnaliştilor care au publicat/difuzat materiale cu privire la afaceri europene sau au promovat o mai bună înţelegere a instituţiilor şi/sau a politicilor UE.
Premiul va fi acordat la patru categorii diferite: presa scrisă, radio, televiziune ş internet.
Câştigătorul fiecărei categorii va primi 5 000 de euro.
Persoane individuale sau echipe formate din maxim cinci persoane care au produs articole sau reportaje sunt eligibile pentru premiu. Contribuţiile trebuie să fie publicate în perioada 1 mai 2008 - 31 martie 2009 într-una din limbile oficiale ale Uniunii Europene. Toţi participanţii trebuie să fie cetăţeni UE sau rezidenţi în UE şi trebuie să fie jurnalişti înregistraţi.
Contribuţiile vor fi putea fi transmise în perioada 15 ianuarie - 31 martie 2009 inclusiv.
Premiul va fi acordat în octombrie 2009.
Competiţia se va desfăşura în două etape. Un juriu naţional, format din jurnalişti va
selecţiona câştigătorii naţionali la fiecare categorie. Contribuţiile acestora vor fi evaluate
de un juriu european compus din trei europarlamentari şi şase jurnalişti din Bruxelles,
care vor alege câştigătorii la nivel european. Acest juriu va fi prezidat de vice-preşedintele
Parlamentului European responsabil pentru Comunicare.
Câştigătorii din 2008 la categoria radio au fost Andreea Mânzat şi Mircea Radu Lipovan de
la "Radio Iaşi", pentru reportajul-eseu "Asomare". Ceilalţi laureaţi provin din Marea Britanie,
Danemarca, Austria, Germania şi Finlanda.
Contact:
Andreas Kleiner
Serviciul de Presă al Parlamentului European
0032-498-98 33 22
DGCOMM-SECREPPJ@europarl.europa.eu
Se afișează postările cu eticheta Comisia Europeană. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Comisia Europeană. Afișați toate postările
vineri, 6 martie 2009
Politica de concurenţă în Uniunea Europeană
Politica de concurenţă în Uniunea Europeană în
perioada 2006-2007
A6-0011/2009 : referitor la rapoartele privind politica în domeniul concurenţei pentru anii2006 şi 2007
În raportul elaborat de Jonathan Evans (PPE-DE, Marea Britanie), comisia
afaceri economice şi monetare analizează politica de concurenţă din Uniunea
Europeană în perioada 2006-2007, aşa cum rezultă din rapoartele Comisiei Europene pe această temă. Deputaţii consideră că politica de concurenţătrebuie consolidată pe piaţa produselor alimentare, unde furnizorii pot face abuz depoziţie dominantă.
Obiectivul politicii europene este de a determina o mai bună
funcţionare a pieţelor în beneficiul consumatorilor şi al întreprinderilor din Europa.
Deputaţii subliniază acţiunile considerate necesare în continuare în domeniul concurenţei pe piaţa unică, în special în ceea ce priveşte produsele alimentare, sectorul serviciilor,ajutoarele de stat, publicitatea pe internet, achiziţiile publice, concentrările economice, sectorul energetic sau roaming-ul.
În vederea depistării abuzurilor de poziţie dominantă pe piaţa produselor
alimentare, cu referire în special la supermarketuri, deputaţii solicită Comisiei să realizeze o analiză care să prezinte efectele relaţiei de inegalitate dintre producătorii de alimente şi comercianţii cu amănuntul.
În sectorul serviciilor, membrii Parlamentului remarcă dificultăţile cu care se confruntă uneori micile întreprinderi, persoanele care desfăşoară o activitate independentă sau liber profesioniştii în ceea ce priveşte posibilităţile de a participa la diverse licitaţii pentru lucrări.
De aceea, se solicită Comisiei să aibă în vedere analizarea practicilor abuzive din acest domeniu.
Acordarea ajutoarelor de stat, mai ales în circumstanţele actuale determinate de criza economică, fac obiectul unei atenţii speciale în cadrul raportului comisiei parlamentare.
Luând act de creşterea cuantumului ajutoarelor de stat, deputaţii solicită Comisiei să elaboreze orientări detaliate suplimentare care să vizeze ajutoare de stat mai puţine, dar mai bine detaliate. De asemenea, Comisia este atenţionată să rămână extrem de vigilentă în privinţa pachetelor financiare de salvare, pentru a garanta compatibilitatea acţiunilor cu principiilor concurenţei loiale.
Potrivit orientărilor comunitare revizuite privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului, se garantează faptul că statele membre pot sprijini producerea de energie regenerabilă şi cogenerarea eficientă din punct de vedere energetic, acordând ajutoare de exploatare care acoperă întreaga diferenţă dintre costurile de producţie şi preţul pieţei.
Având în vedere faptul că Parlamentul European considera insuficiente prevederile actuale ale regulamentului privind concentrările economice, este salutată actuala iniţiativă a Comisiei de revizuire a acestui regulament, solicitându-se găsirea unei abordări solide la evaluarea operaţiunilor comparabile de fuziune.
În ceea ce priveşte piaţa energiei, raportul Evans subliniază lipsa de transparenţă la stabilirea preţurilor la combustibili pe pieţele europene, regretând creşterile disproporţionate şi denaturările din acest sector, care îi afectează pe consumatori. Aceasta evidenţiază importanţa realizării şi asigurării funcţionalităţii unei pieţe interne a energiei. În acest sens, Parlamentul sprijină eforturile Comisiei de a dezvolta pieţele europene de gaz şi energie electrică, subliniind că un element esenţial al acestui proces îl constituie separarea reţelelor de transport de activităţile de producţie şi furnizare de energie.
Constatând că preţurile serviciilor de telecomunicaţii în regim de roaming rămân foarte puţin sub plafonul reglementat, Parlamentul consideră că măsurile de sprijinire a concurenţei preţurilor ar putea fi mai utile decât o reglementare a preţurilor cu amănuntul.
A6-0011/2009 - Raport referitor la rapoartele privind politica în domeniul concurenţei pentru anii 2006 şi 2007
Raportor: Jonathan Evans (PPE-DE, Marea Britanie)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: luni, 9 martie 2009
Vot: marţi, 10 martie 2009
perioada 2006-2007
A6-0011/2009 : referitor la rapoartele privind politica în domeniul concurenţei pentru anii2006 şi 2007
În raportul elaborat de Jonathan Evans (PPE-DE, Marea Britanie), comisia
afaceri economice şi monetare analizează politica de concurenţă din Uniunea
Europeană în perioada 2006-2007, aşa cum rezultă din rapoartele Comisiei Europene pe această temă. Deputaţii consideră că politica de concurenţătrebuie consolidată pe piaţa produselor alimentare, unde furnizorii pot face abuz depoziţie dominantă.
Obiectivul politicii europene este de a determina o mai bună
funcţionare a pieţelor în beneficiul consumatorilor şi al întreprinderilor din Europa.
Deputaţii subliniază acţiunile considerate necesare în continuare în domeniul concurenţei pe piaţa unică, în special în ceea ce priveşte produsele alimentare, sectorul serviciilor,ajutoarele de stat, publicitatea pe internet, achiziţiile publice, concentrările economice, sectorul energetic sau roaming-ul.
În vederea depistării abuzurilor de poziţie dominantă pe piaţa produselor
alimentare, cu referire în special la supermarketuri, deputaţii solicită Comisiei să realizeze o analiză care să prezinte efectele relaţiei de inegalitate dintre producătorii de alimente şi comercianţii cu amănuntul.
În sectorul serviciilor, membrii Parlamentului remarcă dificultăţile cu care se confruntă uneori micile întreprinderi, persoanele care desfăşoară o activitate independentă sau liber profesioniştii în ceea ce priveşte posibilităţile de a participa la diverse licitaţii pentru lucrări.
De aceea, se solicită Comisiei să aibă în vedere analizarea practicilor abuzive din acest domeniu.
Acordarea ajutoarelor de stat, mai ales în circumstanţele actuale determinate de criza economică, fac obiectul unei atenţii speciale în cadrul raportului comisiei parlamentare.
Luând act de creşterea cuantumului ajutoarelor de stat, deputaţii solicită Comisiei să elaboreze orientări detaliate suplimentare care să vizeze ajutoare de stat mai puţine, dar mai bine detaliate. De asemenea, Comisia este atenţionată să rămână extrem de vigilentă în privinţa pachetelor financiare de salvare, pentru a garanta compatibilitatea acţiunilor cu principiilor concurenţei loiale.
Potrivit orientărilor comunitare revizuite privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului, se garantează faptul că statele membre pot sprijini producerea de energie regenerabilă şi cogenerarea eficientă din punct de vedere energetic, acordând ajutoare de exploatare care acoperă întreaga diferenţă dintre costurile de producţie şi preţul pieţei.
Având în vedere faptul că Parlamentul European considera insuficiente prevederile actuale ale regulamentului privind concentrările economice, este salutată actuala iniţiativă a Comisiei de revizuire a acestui regulament, solicitându-se găsirea unei abordări solide la evaluarea operaţiunilor comparabile de fuziune.
În ceea ce priveşte piaţa energiei, raportul Evans subliniază lipsa de transparenţă la stabilirea preţurilor la combustibili pe pieţele europene, regretând creşterile disproporţionate şi denaturările din acest sector, care îi afectează pe consumatori. Aceasta evidenţiază importanţa realizării şi asigurării funcţionalităţii unei pieţe interne a energiei. În acest sens, Parlamentul sprijină eforturile Comisiei de a dezvolta pieţele europene de gaz şi energie electrică, subliniind că un element esenţial al acestui proces îl constituie separarea reţelelor de transport de activităţile de producţie şi furnizare de energie.
Constatând că preţurile serviciilor de telecomunicaţii în regim de roaming rămân foarte puţin sub plafonul reglementat, Parlamentul consideră că măsurile de sprijinire a concurenţei preţurilor ar putea fi mai utile decât o reglementare a preţurilor cu amănuntul.
A6-0011/2009 - Raport referitor la rapoartele privind politica în domeniul concurenţei pentru anii 2006 şi 2007
Raportor: Jonathan Evans (PPE-DE, Marea Britanie)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: luni, 9 martie 2009
Vot: marţi, 10 martie 2009
Provocările legate de aprovizionarea cu petrol
A6-0035/2009 : Confruntarea cu problemele legate de aprovizionarea cu petrol
În raportul elaborat de Herbert Reul (PPE-DE, Germania), sunt enumerate măsurile pentru asigurarea în viitor a aprovizionăriicu petrol a UE. Deputaţii solicită exploatarea comercială a resurselor petroliere neconvenţionale, extinderea şi securizarea rutelor de transport şi reducereaconsumului de petrol în sectorul transporturilor.
Petrolul deţine în prezent o cotă de aproape 37 la sută din consumul de energie brut al Uniunii Europene. Astfel, petrolul este, de departe, cea mai importantă sursă de energieprimară, situându-se înaintea gazelor naturale, combustibililor solizi şi energiei nucleare.
Utilizarea petrolului şi a altor surse de energie cu un nivel ridicat de emisii de dioxid de carbon ar trebui redusă, atât prin creşterea eficienţei energetice, cât şi printr-o trecere la soluţii neutre din punct de vedere al emisiilor, cum ar fi energia nucleară şi energia produsădin surse regenerabile.
În raport se solicită intensificarea eforturilor care vizează exploatarea comercială a resurselor petroliere neconvenţionale, pentru a contribui astfel şi la diversificarea şi, în acelaşi timp, la dezvoltarea unor proceduri de extracţie care să protejeze mediul.
Societăţile petroliere ar trebui să reinvestească profiturile lor recente importante în activităţi de exploatare şi dezvoltare de noi rezerve de petrol, ca de exemplu în regiunea arctică, care ar conţine până la un sfert din rezervele nedescoperite din întreaga lume.
Transportul petrolier
Noile proiecte de infrastructură petrolieră, cum sunt conductele Odesa-Gdansk şi
Constanţa-Trieste, ar trebui să rămână proiecte de maximă prioritate, de interes european.
Amplificarea pirateriei reprezintă o ameninţare pentru transportul maritim internaţional şi deci inclusiv pentru transportul petrolier. In raport se salută acţiunea comună a Consiliului UE în vederea punerii în practică a unei operaţii în jurul Cornului Africii, menită să protejeze navigaţia de actele de piraterie (operaţia Atalanta).
Reducerea consumului de petrol în sectorul transportului
Creşterea consumului de petrol în sectorul transporturilor poate fi redusă pe termen mediu şi lung numai dacă Uniunea Europeană şi statele membre iau măsuri suplimentare care să conducă la reorientarea transportului şi a mobilităţii către moduri mai durabile, care consumă mai puţin petrol sau care nu consumă deloc, ca de exemplu transportul pe căi feroviare sau navigabile, precum şi lanţurile de mobilitate intermodală din zonele urbane (mers pe jos şi deplasare cu bicicleta, transport public şi mobilitate colectivă).
De asemenea, economii considerabile de energie pot fi realizate prin utilizarea mai eficientă a sistemelor moderne de gestionare a traficului, menite să reducă întârzierile şi deviaţiile în traficul rutier şi aerian, precum şi în transportul pe căi navigabile, şi prin intensificarea eforturilor de promovare a logisticii ecologice.
A6-0035/2009 - Raport - Confruntarea cu problemele legate de aprovizionarea cu petrol
Raportor: Herbert Reul (PPE-DE, Germania)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: luni, 9 martie 2009
Vot: marţi, 10 martie 2009
În raportul elaborat de Herbert Reul (PPE-DE, Germania), sunt enumerate măsurile pentru asigurarea în viitor a aprovizionăriicu petrol a UE. Deputaţii solicită exploatarea comercială a resurselor petroliere neconvenţionale, extinderea şi securizarea rutelor de transport şi reducereaconsumului de petrol în sectorul transporturilor.
Petrolul deţine în prezent o cotă de aproape 37 la sută din consumul de energie brut al Uniunii Europene. Astfel, petrolul este, de departe, cea mai importantă sursă de energieprimară, situându-se înaintea gazelor naturale, combustibililor solizi şi energiei nucleare.
Utilizarea petrolului şi a altor surse de energie cu un nivel ridicat de emisii de dioxid de carbon ar trebui redusă, atât prin creşterea eficienţei energetice, cât şi printr-o trecere la soluţii neutre din punct de vedere al emisiilor, cum ar fi energia nucleară şi energia produsădin surse regenerabile.
În raport se solicită intensificarea eforturilor care vizează exploatarea comercială a resurselor petroliere neconvenţionale, pentru a contribui astfel şi la diversificarea şi, în acelaşi timp, la dezvoltarea unor proceduri de extracţie care să protejeze mediul.
Societăţile petroliere ar trebui să reinvestească profiturile lor recente importante în activităţi de exploatare şi dezvoltare de noi rezerve de petrol, ca de exemplu în regiunea arctică, care ar conţine până la un sfert din rezervele nedescoperite din întreaga lume.
Transportul petrolier
Noile proiecte de infrastructură petrolieră, cum sunt conductele Odesa-Gdansk şi
Constanţa-Trieste, ar trebui să rămână proiecte de maximă prioritate, de interes european.
Amplificarea pirateriei reprezintă o ameninţare pentru transportul maritim internaţional şi deci inclusiv pentru transportul petrolier. In raport se salută acţiunea comună a Consiliului UE în vederea punerii în practică a unei operaţii în jurul Cornului Africii, menită să protejeze navigaţia de actele de piraterie (operaţia Atalanta).
Reducerea consumului de petrol în sectorul transportului
Creşterea consumului de petrol în sectorul transporturilor poate fi redusă pe termen mediu şi lung numai dacă Uniunea Europeană şi statele membre iau măsuri suplimentare care să conducă la reorientarea transportului şi a mobilităţii către moduri mai durabile, care consumă mai puţin petrol sau care nu consumă deloc, ca de exemplu transportul pe căi feroviare sau navigabile, precum şi lanţurile de mobilitate intermodală din zonele urbane (mers pe jos şi deplasare cu bicicleta, transport public şi mobilitate colectivă).
De asemenea, economii considerabile de energie pot fi realizate prin utilizarea mai eficientă a sistemelor moderne de gestionare a traficului, menite să reducă întârzierile şi deviaţiile în traficul rutier şi aerian, precum şi în transportul pe căi navigabile, şi prin intensificarea eforturilor de promovare a logisticii ecologice.
A6-0035/2009 - Raport - Confruntarea cu problemele legate de aprovizionarea cu petrol
Raportor: Herbert Reul (PPE-DE, Germania)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: luni, 9 martie 2009
Vot: marţi, 10 martie 2009
Situaţia copiilor migranţilor din UE
Deputatul Jan Andersson (PSE, Suedia - Comisia pentru ocuparea forţei
de muncă şi afaceri sociale) a adresat o întrebare orală Comisiei.
Situaţia copiilormigranţilor din UE care sunt lăsaţi singuri în statul membru de provenienţă, în timpce părinţii lor emigrează în căutarea unui loc de muncă în alt stat membru a stârnitîngrijorare în unele state membre în ultimii doi ani.
Deşi există politici care vizează îmbunătăţirea traiului şi educaţiei copiilor migranţilor care s-au mutat împreună cu părinţii care lucrează în străinătate, fenomenul copiilor lăsaţi singuri acasă nu s-a bucurat de multă atenţie.
Conform studiului realizat de UNICEF şi asociaţia „Alternative sociale” în România, în 2008, în cazul a aproximativ 350 000 copii, unul dintre părinţi lucrează în străinătate, iar în cazul a 126 000, ambii părinţi.
Copiii lăsaţi în urmă riscă să piardă îngrijirea şi atenţia părintească. Totodată există riscul unor deficienţe generalizate în îngrijire, în ceea ce priveşte sănătatea fizică şi mintală, sau al unor efecte legate de sănătatea mintală, de exemplu depresia, pierderea timpului liber destinat pentru joacă şi dezvoltare, lipsa participării la şcoală şi a participării generale la educaţie şi formare, malnutriţia, maltratarea copiilor.
Întrebarea orală se referă la următoarele aspecte:
• Preconizează Comisia realizarea unui studiu pentru a evalua amploarea situaţiei?
• Consideră Comisia că subiectul copiilor lucrătorilor migranţi reprezintă o problemă
doar pentru guvernul ţării de origine sau şi pentru guvernele ţărilor gazdă care
beneficiază de prezenţa migranţilor pe piaţa muncii?
• Intenţionează Comisia să realizeze cercetări referitoare la eventuale sisteme
specializate de informare pentru lucrătorii migranţi care să-i informeze, în ţara gazdă, pe membrii familiei acestora cu privire la sistemul şcolar şi educaţional, cursurile de limbă şi serviciile de îngrijire a copilului? Ar fi acest lucru fezabil în cadrul reţelei EURES?
de muncă şi afaceri sociale) a adresat o întrebare orală Comisiei.
Situaţia copiilormigranţilor din UE care sunt lăsaţi singuri în statul membru de provenienţă, în timpce părinţii lor emigrează în căutarea unui loc de muncă în alt stat membru a stârnitîngrijorare în unele state membre în ultimii doi ani.
Deşi există politici care vizează îmbunătăţirea traiului şi educaţiei copiilor migranţilor care s-au mutat împreună cu părinţii care lucrează în străinătate, fenomenul copiilor lăsaţi singuri acasă nu s-a bucurat de multă atenţie.
Conform studiului realizat de UNICEF şi asociaţia „Alternative sociale” în România, în 2008, în cazul a aproximativ 350 000 copii, unul dintre părinţi lucrează în străinătate, iar în cazul a 126 000, ambii părinţi.
Copiii lăsaţi în urmă riscă să piardă îngrijirea şi atenţia părintească. Totodată există riscul unor deficienţe generalizate în îngrijire, în ceea ce priveşte sănătatea fizică şi mintală, sau al unor efecte legate de sănătatea mintală, de exemplu depresia, pierderea timpului liber destinat pentru joacă şi dezvoltare, lipsa participării la şcoală şi a participării generale la educaţie şi formare, malnutriţia, maltratarea copiilor.
Întrebarea orală se referă la următoarele aspecte:
• Preconizează Comisia realizarea unui studiu pentru a evalua amploarea situaţiei?
• Consideră Comisia că subiectul copiilor lucrătorilor migranţi reprezintă o problemă
doar pentru guvernul ţării de origine sau şi pentru guvernele ţărilor gazdă care
beneficiază de prezenţa migranţilor pe piaţa muncii?
• Intenţionează Comisia să realizeze cercetări referitoare la eventuale sisteme
specializate de informare pentru lucrătorii migranţi care să-i informeze, în ţara gazdă, pe membrii familiei acestora cu privire la sistemul şcolar şi educaţional, cursurile de limbă şi serviciile de îngrijire a copilului? Ar fi acest lucru fezabil în cadrul reţelei EURES?
Degradarea terenurilor agricole
A6-0086/2009 : Problema deteriorării terenurilor agricole în UE, în special în Europa de Sud:
Soluţia oferită de instrumentele politicii agricole a UE
Presiunile asupra solurilor sunt din ce în ce mai mari, acestea fiind supuse
secetei, eroziunii, reducerii biodiversităţii, incendiilor, salinizării sau deşertificărilor.
Raportul comisiei de agricultură propune măsuri pentru elaborarea unei
strategii europene de restaurare şi conservare a terenurilor agricole, pentru introducerea unor instrumente specifice în cadrul politicii agricole comune,
susţinând crearea unui fond pentru soluţionarea provocărilor menţionate.
În raportul din iniţiativă proprie, elaborat de Vicenzo Aita (GUEN, Italia), sunt evidenţiate efectele negative pe care le produc schimbările de mediu asupra tipurilor de culturi şi asupra productivităţii solurilor, subliniindu-se că o legislaţie comunitară este necesară pentru a îmbunătăţi gama şi tipul de intervenţii în acest domeniu.
Deputaţii propun astfel mai multe măsuri pentru îmbunătăţirea sistemelor de irigaţii şi lupta împotriva incendiilor, pentru favorizarea împăduririlor şi încurajarea practicării unor culturi mai bine adaptate la mediul înconjurător caracteristic fiecărei regiuni.
Propunerile eurodeputaţilor privesc în principal adoptarea unor planuri de gestiune durabilă a apelor şi ameliorarea sistemelor de irigaţie şi de reţinere a apei ("lacuri de deal", terase) şi acordarea unei atenţii deosebite programelor de împădurire, mai ales a terenurilor agricole marginale sau poluate, folosind, de exemplu, arbuşti mai rezistenţi la foc, care să permită combaterea eroziunii şi să nu necesite irigaţii abundente.
O atenţie specială va fi acordată folosirii mai frecvente a culturilor adaptate la un mediu arid (lucrări de suprafaţă, rotaţia culturilor, controlul evaporărilor, fertilizare orientată) şi se propune acordarea unor "certificate verzi" şi a unor prime pentru agricultorii care contribuie la menţinerea păşunilor şi a suprafeţelor împădurite. Deputaţi susţin de asemenea ca finanţările pentru proiectele de recuperare şi gestionare durabilă a solurilor agricole să se acorde, în mod prioritar, întreprinderilor care sunt conduse de tineri agricultori.
Parlamentarii au cerut Comisiei Europene să includă riscul de degradare a solurilor şi de deşertificare printre criteriile de clasificare ca zonă de munte, insulară sau cu dezavantaje naturale, în propunerea sa legislativă de clasificare a acestor zone, prevăzută pentru acest an.
Statelor membre li se solicită adoptarea unei poziţii comune asupra proiectului de directivă cadru referitoare la protecţia solurilor, blocat de mai multe luni la nivelul Consiliului.
A6-0086/2009 - Raport referitor la problema deteriorării terenurilor agricole în UE, în special în Europa de sud: soluţia oferită de instrumentele politicii agricole a UE
Raportor:Vincenzo Aita (GUEN, Italia)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: joi, 12 martie 2009
Vot: joi, 12 martie 2009
Soluţia oferită de instrumentele politicii agricole a UE
Presiunile asupra solurilor sunt din ce în ce mai mari, acestea fiind supuse
secetei, eroziunii, reducerii biodiversităţii, incendiilor, salinizării sau deşertificărilor.
Raportul comisiei de agricultură propune măsuri pentru elaborarea unei
strategii europene de restaurare şi conservare a terenurilor agricole, pentru introducerea unor instrumente specifice în cadrul politicii agricole comune,
susţinând crearea unui fond pentru soluţionarea provocărilor menţionate.
În raportul din iniţiativă proprie, elaborat de Vicenzo Aita (GUEN, Italia), sunt evidenţiate efectele negative pe care le produc schimbările de mediu asupra tipurilor de culturi şi asupra productivităţii solurilor, subliniindu-se că o legislaţie comunitară este necesară pentru a îmbunătăţi gama şi tipul de intervenţii în acest domeniu.
Deputaţii propun astfel mai multe măsuri pentru îmbunătăţirea sistemelor de irigaţii şi lupta împotriva incendiilor, pentru favorizarea împăduririlor şi încurajarea practicării unor culturi mai bine adaptate la mediul înconjurător caracteristic fiecărei regiuni.
Propunerile eurodeputaţilor privesc în principal adoptarea unor planuri de gestiune durabilă a apelor şi ameliorarea sistemelor de irigaţie şi de reţinere a apei ("lacuri de deal", terase) şi acordarea unei atenţii deosebite programelor de împădurire, mai ales a terenurilor agricole marginale sau poluate, folosind, de exemplu, arbuşti mai rezistenţi la foc, care să permită combaterea eroziunii şi să nu necesite irigaţii abundente.
O atenţie specială va fi acordată folosirii mai frecvente a culturilor adaptate la un mediu arid (lucrări de suprafaţă, rotaţia culturilor, controlul evaporărilor, fertilizare orientată) şi se propune acordarea unor "certificate verzi" şi a unor prime pentru agricultorii care contribuie la menţinerea păşunilor şi a suprafeţelor împădurite. Deputaţi susţin de asemenea ca finanţările pentru proiectele de recuperare şi gestionare durabilă a solurilor agricole să se acorde, în mod prioritar, întreprinderilor care sunt conduse de tineri agricultori.
Parlamentarii au cerut Comisiei Europene să includă riscul de degradare a solurilor şi de deşertificare printre criteriile de clasificare ca zonă de munte, insulară sau cu dezavantaje naturale, în propunerea sa legislativă de clasificare a acestor zone, prevăzută pentru acest an.
Statelor membre li se solicită adoptarea unei poziţii comune asupra proiectului de directivă cadru referitoare la protecţia solurilor, blocat de mai multe luni la nivelul Consiliului.
A6-0086/2009 - Raport referitor la problema deteriorării terenurilor agricole în UE, în special în Europa de sud: soluţia oferită de instrumentele politicii agricole a UE
Raportor:Vincenzo Aita (GUEN, Italia)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: joi, 12 martie 2009
Vot: joi, 12 martie 2009
Promovarea calităţii produselor alimentare
A6-0088/2009 : Garantarea calităţii produselor alimentare - armonizare sau recunoaşterereciprocă a standardelor
Simplificarea normelor de comercializare, o mai bună informare a consumatorilor,în special asupra originii produselor alimentare,protejarea mai bună a produselor
europene de calitate pe plan internaţional - acestea sunt unele din cele mai
importante propuneri ale raportului elaborat de Maria Petre (PPE-DE, România) privind garantarea calităţii alimentelor - armonizare sau recunoaştere reciprocă a
standardelor.
Raportul ce va fi adoptat de plenul Parlamentului European, la data de 12 martie 2009,vine ca răspuns la Cartea Verde a Comisiei Europene privind calitatea produselor agricole.
Cerinţe în materie de producţie şi standarde de comercializare
"Standardele de comercializare ale UE prevăd, pentru un număr important de produse agricole şi pentru anumite produse alimentare finite, definiţii ale produselor, standarde minime, categorii de produse şi cerinţe de etichetare pentru informarea consumatorilor. Scopul lor trebuie să fie de a-i ajuta pe fermieri să livreze produse de o calitate care să corespundă aşteptărilor consumatorilor, să nu-i dezamăgească pe aceştia şi să faciliteze compararea preţurilor pentru diferite calităţi ale produselor. Consumatorii devin din ce în ce mai sensibili la contribuţia agriculturii la durabilitate, schimbările climatice, siguranţa
alimentelor, biodiversitate, bunăstarea animalelor şi deşertificare", a declarat deputata MariaPetre.
Raportoarea doreşte reducerea gradului de complexitate al sistemului european al
standardelor de bază şi numeroasele prevederi la care trebuie să se conformeze agricultorii europeni. Ea s-a exprimat în favoarea unei simplificări şi pentru adoptarea unor reguli care să garanteze în mod suficient siguranţa alimentară europeană.
"Uniunea Europeană trebuie să insiste asupra respectării de către toate produsele
alimentare a standardelor de producţie, în special a celor ce privesc igiena şi siguranţa.Dincolo de asta, Uniunea Europeană trebuie să asigure un nivel egal al concurenţei produselor autohtone cu cele din statele terţe", afirmă europarlamentarul român.
Maria Petre menţionează în raport că în general este nevoie de acele sisteme de asigurare acalităţii promovate în statele membre care deja se bucură de o largă recunoaştere la nivelul consumatorului european şi că nu este de dorit să se realizeze o uniformizare şi unificarea tuturor sistemelor de calitate în unul singur.
Sisteme specifice de calitate ale UE
„Indicaţiile geografice” includ atât „denumirea de origine protejată” (DOP), cât şi „indicaţiile geografice protejate” (IGP). Pentru ca o denumire să se califice pentru DOP, toate etapele producţiei trebuie să aibă loc, în principiu, în aria geografică vizată, iar caracteristicile produsului trebuie să se datoreze exclusiv sau în principal originii geografice a acestuia. Pentru ca o denumire să se califice pentru IGP, cel puţin o etapă a producţiei trebuie să aibă loc în aria geografică vizată, iar legătura cu aria în cauză poate fi justificată
printr-o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ale produsului legate de aria geografică.
Raportul PE sprijină instituirea unor sancţiuni drastice care să descurajeze utilizarea neautorizată a acestor instrumente, astfel încât statele membre să aibă obligaţia de a aplica
aceste sancţiuni automat în cazul contrafacerii sau imitării denumirilor protejate.
Se atrage atenţia asupra faptului că produsele regionale au o mare importanţă pentru
economiile şi comunităţile locale şi, prin urmare, trebuie combătută orice propunere de limitare a numărului de indicaţii geografice ce pot fi înregistrate.
În ceea ce priveşte dimensiunea internaţională, există anumite probleme de competitivitate în raport cu principalii parteneri comerciali ai UE. PE este îngrijorat de presiunea exercitată de produsele din ţările emergente, care nu se ridică la acelaşi nivel de siguranţă şi calitate şi beneficiază de multe ori de un control îndoielnic; reafirmă în acest sens nevoia implementării conceptului de "acces la piaţă calificat", susţinut în numeroase rezoluţii ale
Parlamentului European.
A6-0088/2009 - Raport referitor la asigurarea calităţii alimentelor - incluzând armonizarea şi recunoaşterea reciprocă a standardelor
Raportoare: Maria Petre (PPE-DE, Romania)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: luni, 9 martie 2009
Vot: marţi, 10 martie 2009
Simplificarea normelor de comercializare, o mai bună informare a consumatorilor,în special asupra originii produselor alimentare,protejarea mai bună a produselor
europene de calitate pe plan internaţional - acestea sunt unele din cele mai
importante propuneri ale raportului elaborat de Maria Petre (PPE-DE, România) privind garantarea calităţii alimentelor - armonizare sau recunoaştere reciprocă a
standardelor.
Raportul ce va fi adoptat de plenul Parlamentului European, la data de 12 martie 2009,vine ca răspuns la Cartea Verde a Comisiei Europene privind calitatea produselor agricole.
Cerinţe în materie de producţie şi standarde de comercializare
"Standardele de comercializare ale UE prevăd, pentru un număr important de produse agricole şi pentru anumite produse alimentare finite, definiţii ale produselor, standarde minime, categorii de produse şi cerinţe de etichetare pentru informarea consumatorilor. Scopul lor trebuie să fie de a-i ajuta pe fermieri să livreze produse de o calitate care să corespundă aşteptărilor consumatorilor, să nu-i dezamăgească pe aceştia şi să faciliteze compararea preţurilor pentru diferite calităţi ale produselor. Consumatorii devin din ce în ce mai sensibili la contribuţia agriculturii la durabilitate, schimbările climatice, siguranţa
alimentelor, biodiversitate, bunăstarea animalelor şi deşertificare", a declarat deputata MariaPetre.
Raportoarea doreşte reducerea gradului de complexitate al sistemului european al
standardelor de bază şi numeroasele prevederi la care trebuie să se conformeze agricultorii europeni. Ea s-a exprimat în favoarea unei simplificări şi pentru adoptarea unor reguli care să garanteze în mod suficient siguranţa alimentară europeană.
"Uniunea Europeană trebuie să insiste asupra respectării de către toate produsele
alimentare a standardelor de producţie, în special a celor ce privesc igiena şi siguranţa.Dincolo de asta, Uniunea Europeană trebuie să asigure un nivel egal al concurenţei produselor autohtone cu cele din statele terţe", afirmă europarlamentarul român.
Maria Petre menţionează în raport că în general este nevoie de acele sisteme de asigurare acalităţii promovate în statele membre care deja se bucură de o largă recunoaştere la nivelul consumatorului european şi că nu este de dorit să se realizeze o uniformizare şi unificarea tuturor sistemelor de calitate în unul singur.
Sisteme specifice de calitate ale UE
„Indicaţiile geografice” includ atât „denumirea de origine protejată” (DOP), cât şi „indicaţiile geografice protejate” (IGP). Pentru ca o denumire să se califice pentru DOP, toate etapele producţiei trebuie să aibă loc, în principiu, în aria geografică vizată, iar caracteristicile produsului trebuie să se datoreze exclusiv sau în principal originii geografice a acestuia. Pentru ca o denumire să se califice pentru IGP, cel puţin o etapă a producţiei trebuie să aibă loc în aria geografică vizată, iar legătura cu aria în cauză poate fi justificată
printr-o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ale produsului legate de aria geografică.
Raportul PE sprijină instituirea unor sancţiuni drastice care să descurajeze utilizarea neautorizată a acestor instrumente, astfel încât statele membre să aibă obligaţia de a aplica
aceste sancţiuni automat în cazul contrafacerii sau imitării denumirilor protejate.
Se atrage atenţia asupra faptului că produsele regionale au o mare importanţă pentru
economiile şi comunităţile locale şi, prin urmare, trebuie combătută orice propunere de limitare a numărului de indicaţii geografice ce pot fi înregistrate.
În ceea ce priveşte dimensiunea internaţională, există anumite probleme de competitivitate în raport cu principalii parteneri comerciali ai UE. PE este îngrijorat de presiunea exercitată de produsele din ţările emergente, care nu se ridică la acelaşi nivel de siguranţă şi calitate şi beneficiază de multe ori de un control îndoielnic; reafirmă în acest sens nevoia implementării conceptului de "acces la piaţă calificat", susţinut în numeroase rezoluţii ale
Parlamentului European.
A6-0088/2009 - Raport referitor la asigurarea calităţii alimentelor - incluzând armonizarea şi recunoaşterea reciprocă a standardelor
Raportoare: Maria Petre (PPE-DE, Romania)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: luni, 9 martie 2009
Vot: marţi, 10 martie 2009
Problemele jocurilor de noroc online
A6-0064/2009 : Integritatea jocurilor de noroc pe internet
În conformitate cu principiul subsidiarităţii, pieţele europene ale jocurilor de noroc online sunt reglementate la nivel naţional. Spre deosebire de jocurile de noroc
tradiţionale,care dispun de un cadru de reglementare strict,menit să protejeze
consumatorii,există o nevoie evidentă de a clarifica cadrul legislativ al jocurilor de noroc online, potrivit raportului elaborat de Christel Schaldemose (PSE, Danemarca).
Estimările arată că, în 2003, piaţa comercială a jocurilor de noroc online din UE-25 a generat venituri brute de 51,5 miliarde EUR (sumă care reprezintă câştigurile operatorilor fără plăţile premiilor) iar creşterea rapidă a acestora pare a fi inevitabilă. Veniturile provenite din jocurile de noroc autorizate de guvern constituie de departe cea mai importantă sursă de venit pentru organizaţiile sportive din multe state membre.
Natura specifică a jocurilor de noroc online ridică anumite probleme decidenţilor politic din statele membre:
• jocurile de noroc online implică un element transfrontalier care le permite operatorilor de jocuri de noroc online să presteze servicii consumatorilor din alte state membre decât cel în care sunt instalaţi. Prin urmare, consumatorii nu pot şti în ce ţară este instalat operatorul lor de servicii.
• există riscul major ca operatorii de jocuri de noroc online să nu poată verifica
identitatea consumatorilor din moment ce persoanele care utilizează cărţi de credit
nu sunt neapărat şi posesorii de drept ai acestora.
• uşurinţa cu care poate fi creat un site de jocuri de noroc le permite operatorilor necinstiţi să apară şi să dispară de pe piaţă într-un interval scurt de timp.
• spre deosebire de jocurile de noroc convenţionale, operatorilor de jocuri de noroc
online le este foarte greu să verifice dacă clienţii sunt minori, se află sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe sau dacă au un comportament suspect.
Combaterea fraudei şi a altor activităţi infracţionale
Spălarea de bani şi economia neagră pot fi asociate cu jocurile de noroc şi pot afecta integritatea evenimentelor sportive. Ameninţarea integrităţii sportului şi a competiţiilor sportive afectează considerabil participarea populaţiei. Dacă un sport este perceput ca fiind manipulat pentru câştigul financiar al jucătorilor, al funcţionarilor sau al unor părţi terţe, în loc să fie practicat conform valorilor şi regulilor sale şi pentru plăcerea suporterilor, acest lucru ar putea duce la pierderea încrederii publicului.
Pariurile sportive constituie o formă de exploatare comercială a competiţiilor sportive.
Din acest motiv se recomandă statelor membre să protejeze competiţiile sportive
împotriva oricărei utilizări comerciale neautorizate, în special prin recunoaşterea drepturilor organizatorilor acestor competiţii şi prin instituirea de norme care să asigure câştiguri financiare corecte în beneficiul tuturor nivelurilor sportului profesionist şi amator.
Măsuri direcţionate către consumatori
Posibilitatea potenţial omniprezentă oferită de internet de a juca jocuri de noroc online în privat, cu rezultate imediate şi cu posibilitatea de a miza sume importante de bani generează un nou potenţial de a crea dependenţă de jocurile de noroc. Impactul complet asupra consumatorilor al formelor specifice de servicii de jocuri de noroc oferite online nu este însă cunoscut încă şi ar trebui cercetat mai detaliat.
O îngrijorare crescândă constă în posibilitatea tinerilor de a accesa jocurile de noroc online, atât în mod legal, cât şi ilegal. În acest context sunt necesare controale mai eficace ale vârstei iar jucătorii minori trebuie să fie împiedicaţi să joace variantele demonstrative de pe site-urile internet.
Cod de conduităPotrivit deputaţilor, un cod de conduită ar putea fi totuşi un instrument suplimentar folositor pentru atingerea unor obiective publice (şi private), dar acesta rămâne în ultimă instanţă un demers de autoreglementare, dirijat de industria în sine, şi nu poate deci servi decât drept măsură complementară legislaţiei, nu ca măsură de înlocuire.
A6- 0064/2009 - Raport referitor la integritatea jocurilor de noroc online
Raportoare: Christel Schaldemose (PSE, Danemarca)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: luni, 9 martie 2009
Vot: marţi, 10 martie 2009
În conformitate cu principiul subsidiarităţii, pieţele europene ale jocurilor de noroc online sunt reglementate la nivel naţional. Spre deosebire de jocurile de noroc
tradiţionale,care dispun de un cadru de reglementare strict,menit să protejeze
consumatorii,există o nevoie evidentă de a clarifica cadrul legislativ al jocurilor de noroc online, potrivit raportului elaborat de Christel Schaldemose (PSE, Danemarca).
Estimările arată că, în 2003, piaţa comercială a jocurilor de noroc online din UE-25 a generat venituri brute de 51,5 miliarde EUR (sumă care reprezintă câştigurile operatorilor fără plăţile premiilor) iar creşterea rapidă a acestora pare a fi inevitabilă. Veniturile provenite din jocurile de noroc autorizate de guvern constituie de departe cea mai importantă sursă de venit pentru organizaţiile sportive din multe state membre.
Natura specifică a jocurilor de noroc online ridică anumite probleme decidenţilor politic din statele membre:
• jocurile de noroc online implică un element transfrontalier care le permite operatorilor de jocuri de noroc online să presteze servicii consumatorilor din alte state membre decât cel în care sunt instalaţi. Prin urmare, consumatorii nu pot şti în ce ţară este instalat operatorul lor de servicii.
• există riscul major ca operatorii de jocuri de noroc online să nu poată verifica
identitatea consumatorilor din moment ce persoanele care utilizează cărţi de credit
nu sunt neapărat şi posesorii de drept ai acestora.
• uşurinţa cu care poate fi creat un site de jocuri de noroc le permite operatorilor necinstiţi să apară şi să dispară de pe piaţă într-un interval scurt de timp.
• spre deosebire de jocurile de noroc convenţionale, operatorilor de jocuri de noroc
online le este foarte greu să verifice dacă clienţii sunt minori, se află sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe sau dacă au un comportament suspect.
Combaterea fraudei şi a altor activităţi infracţionale
Spălarea de bani şi economia neagră pot fi asociate cu jocurile de noroc şi pot afecta integritatea evenimentelor sportive. Ameninţarea integrităţii sportului şi a competiţiilor sportive afectează considerabil participarea populaţiei. Dacă un sport este perceput ca fiind manipulat pentru câştigul financiar al jucătorilor, al funcţionarilor sau al unor părţi terţe, în loc să fie practicat conform valorilor şi regulilor sale şi pentru plăcerea suporterilor, acest lucru ar putea duce la pierderea încrederii publicului.
Pariurile sportive constituie o formă de exploatare comercială a competiţiilor sportive.
Din acest motiv se recomandă statelor membre să protejeze competiţiile sportive
împotriva oricărei utilizări comerciale neautorizate, în special prin recunoaşterea drepturilor organizatorilor acestor competiţii şi prin instituirea de norme care să asigure câştiguri financiare corecte în beneficiul tuturor nivelurilor sportului profesionist şi amator.
Măsuri direcţionate către consumatori
Posibilitatea potenţial omniprezentă oferită de internet de a juca jocuri de noroc online în privat, cu rezultate imediate şi cu posibilitatea de a miza sume importante de bani generează un nou potenţial de a crea dependenţă de jocurile de noroc. Impactul complet asupra consumatorilor al formelor specifice de servicii de jocuri de noroc oferite online nu este însă cunoscut încă şi ar trebui cercetat mai detaliat.
O îngrijorare crescândă constă în posibilitatea tinerilor de a accesa jocurile de noroc online, atât în mod legal, cât şi ilegal. În acest context sunt necesare controale mai eficace ale vârstei iar jucătorii minori trebuie să fie împiedicaţi să joace variantele demonstrative de pe site-urile internet.
Cod de conduităPotrivit deputaţilor, un cod de conduită ar putea fi totuşi un instrument suplimentar folositor pentru atingerea unor obiective publice (şi private), dar acesta rămâne în ultimă instanţă un demers de autoreglementare, dirijat de industria în sine, şi nu poate deci servi decât drept măsură complementară legislaţiei, nu ca măsură de înlocuire.
A6- 0064/2009 - Raport referitor la integritatea jocurilor de noroc online
Raportoare: Christel Schaldemose (PSE, Danemarca)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: luni, 9 martie 2009
Vot: marţi, 10 martie 2009
Jocurile video şi protecţia minorilor
A6-0051/2009 : Protecţia consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce priveşte folosireajocurilor video
Piaţa jocurilor video este o piaţă mondială, cu o dezvoltare foarte rapidă şi din ce în ce mai populară în rândul adulţilor. În raportul pe această temă, europarlamentarii consideră că sunt necesare o protecţie şi o informare corecte pentru consumatori cu privire la aceste produse şi mai ales la adecvarea acestora la vârsta utilizatorului.
Raportul elaborat de Toine Manders (ALDE Olanda) propune un sistem paneuropean
de etichetare şi un control mai strict al accesului la conţinutul jocurilor.
Jocurile video sunt considerate, în majoritatea lor, inofensive şi nonviolente, putând contribui la dezvoltarea cunoştinţelor şi a unor abilităţi necesare în secolul 21. Diversificarea lor rapidă şi facilitarea accesului către astfel de forme de recreere pot însă crea riscuri pentru copii.
Elementele cele mai importante de care ar trebui să se ţină seama în acest sens sunt legate de potenţialul de violenţă al jocurilor video, interactivitatea şi posibilitatea descărcării şi a cumpărării de pe internet.
Europarlamentarii consideră că dezvoltarea unor jocuri video pentru adulţi, cu elemente care pot fi periculoase pentru copii şi posibilitatea acestora din urmă de a avea acces la astfel de jocuri pot justifica luarea unor măsuri speciale, în special în ceea ce priveşte crearea şi utilizarea unor sisteme funcţionale de verificarea a vârstei pentru jocurile online, adoptarea unor norme de etichetare comunitare cu privire la jocurile video, un cod de conduită voluntar pentru jocurile interactive destinate copiilor.
Sistemul paneuropean de clasificare a jocurilor pe categorii de vârstă (PEGI)
Membrii PE încurajează statele membre să introducă şi să promoveze în mod activ
sistemul paneuropean de clasificare a jocurilor pe categorii de vârstă (PEGI), pentru
a îmbunătăţi transparenţa cu privire la utilizarea jocurilor video. Raportul recomandă dezvoltarea sistemului PEGI-online, pentru ca mijloacele de protecţie şi de informare să fie disponibile şi pentru jocurile on-line.
Sistemul de ratinguri în funcţie de vârstă PEGI (Informaţii despre Jocuri la nivel Paneuropean) a fost elaborat pentru a-i ajuta pe părinţii din Europa să ia decizii informate atunci când cumpără jocuri pe calculator. A fost lansat în primăvara anului 2003 şi a înlocuit sistemele naţionale de rating în funcţie de vârstă cu un sistem unic care este în prezent folosit în cea mai mare parte a teritoriului european.
Butonul roşu pentru anumite jocuri
O altă propunere a raportului vizează crearea unui "buton roşu" pentru console, calculatoare sau alte aparate de joc, care să dea posibilitatea părinţilor de a dezactiva un joc sau de a restricţiona accesul pentru anumite ore.
Campanii de informare
Statelor membre li se solicită, de asemenea, să colaboreze cu organizaţiile de consumatori şi cu şcolile în cadrul unor campanii de informare care să mărească gradul de conştientizare în rândul tinerilor cu privire la sistemele de clasificare existente. Anumite măsuri privind restricţionarea vânzărilor cu amănuntul sunt de asemenea considerate utile, pentru a preveni cumpărarea de către copii a unor jocuri destinate unei categorii de vârstă superioare.
A6-0051/2009 - Raport referitor la protecţia consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce priveşte utilizarea jocurilor video
Raportor: Toine Manders (ALDE, Olanda)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: joi, 12 martie 2009
Vot: joi,12, martie 2009
Piaţa jocurilor video este o piaţă mondială, cu o dezvoltare foarte rapidă şi din ce în ce mai populară în rândul adulţilor. În raportul pe această temă, europarlamentarii consideră că sunt necesare o protecţie şi o informare corecte pentru consumatori cu privire la aceste produse şi mai ales la adecvarea acestora la vârsta utilizatorului.
Raportul elaborat de Toine Manders (ALDE Olanda) propune un sistem paneuropean
de etichetare şi un control mai strict al accesului la conţinutul jocurilor.
Jocurile video sunt considerate, în majoritatea lor, inofensive şi nonviolente, putând contribui la dezvoltarea cunoştinţelor şi a unor abilităţi necesare în secolul 21. Diversificarea lor rapidă şi facilitarea accesului către astfel de forme de recreere pot însă crea riscuri pentru copii.
Elementele cele mai importante de care ar trebui să se ţină seama în acest sens sunt legate de potenţialul de violenţă al jocurilor video, interactivitatea şi posibilitatea descărcării şi a cumpărării de pe internet.
Europarlamentarii consideră că dezvoltarea unor jocuri video pentru adulţi, cu elemente care pot fi periculoase pentru copii şi posibilitatea acestora din urmă de a avea acces la astfel de jocuri pot justifica luarea unor măsuri speciale, în special în ceea ce priveşte crearea şi utilizarea unor sisteme funcţionale de verificarea a vârstei pentru jocurile online, adoptarea unor norme de etichetare comunitare cu privire la jocurile video, un cod de conduită voluntar pentru jocurile interactive destinate copiilor.
Sistemul paneuropean de clasificare a jocurilor pe categorii de vârstă (PEGI)
Membrii PE încurajează statele membre să introducă şi să promoveze în mod activ
sistemul paneuropean de clasificare a jocurilor pe categorii de vârstă (PEGI), pentru
a îmbunătăţi transparenţa cu privire la utilizarea jocurilor video. Raportul recomandă dezvoltarea sistemului PEGI-online, pentru ca mijloacele de protecţie şi de informare să fie disponibile şi pentru jocurile on-line.
Sistemul de ratinguri în funcţie de vârstă PEGI (Informaţii despre Jocuri la nivel Paneuropean) a fost elaborat pentru a-i ajuta pe părinţii din Europa să ia decizii informate atunci când cumpără jocuri pe calculator. A fost lansat în primăvara anului 2003 şi a înlocuit sistemele naţionale de rating în funcţie de vârstă cu un sistem unic care este în prezent folosit în cea mai mare parte a teritoriului european.
Butonul roşu pentru anumite jocuri
O altă propunere a raportului vizează crearea unui "buton roşu" pentru console, calculatoare sau alte aparate de joc, care să dea posibilitatea părinţilor de a dezactiva un joc sau de a restricţiona accesul pentru anumite ore.
Campanii de informare
Statelor membre li se solicită, de asemenea, să colaboreze cu organizaţiile de consumatori şi cu şcolile în cadrul unor campanii de informare care să mărească gradul de conştientizare în rândul tinerilor cu privire la sistemele de clasificare existente. Anumite măsuri privind restricţionarea vânzărilor cu amănuntul sunt de asemenea considerate utile, pentru a preveni cumpărarea de către copii a unor jocuri destinate unei categorii de vârstă superioare.
A6-0051/2009 - Raport referitor la protecţia consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce priveşte utilizarea jocurilor video
Raportor: Toine Manders (ALDE, Olanda)
Procedură: iniţiativă proprie
Dezbatere: joi, 12 martie 2009
Vot: joi,12, martie 2009
Politica de extindere a UE
Stadiul negocierilor de aderare la UE - Croaţia, Turcia şi
FYROM
Miercuri, 11 martie, Parlamentul va dezbate stadiul negocierilor de aderare cu Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, dezbaterea fiind precedată dedeclaraţiile Comisiei şi ale Preşedinţiei cehe UE.
Parlamentul va adopta joi trei rezoluţii cu privire la stadiul negocierilor.
Informaţii de background
Comisia a adoptat, la 5 noiembrie 2008, documentul său anual de strategie privind politica de extindere a UE. Acesta subliniază rolul pe care politica de extindere a UE îl joacă în contextul interesului strategic al Uniunii de stabilitate, de securitate şi de prevenire a conflictelor. De asemenea, Comisia a examinat progresele realizate în Balcanii de Vest şi în Turcia pe parcursul anului 2008 şi identifică provocările viitoare.
Cu privire la Croaţia, ar putea fi posibil să se ajungă în etapa finală a negocierilor de aderare la sfârşitul anului 2009, sub rezerva ca toate condiţiile necesare să fie îndeplinite de Croaţia.
"Succesul depinde de capacitatea Croaţiei de a îndeplini condiţiile de aderare la UE. S-ar putea să fie nevoie de adaptarea calendarului indicativ în lumina progreselor realizate de Croaţia. Fără îndoială, mingea se află acum în terenul Croaţiei. Comisia va monitoriza îndeaproape îndeplinirea condiţiilor”, a declarat comisarul Olli Rehn cu ocazia prezentării raportului de ţară.
„Turcia are o importanţă strategică majoră pentru UE şi pe această cale salut rolul
constructiv pe care această ţară l-a jucat în timpul crizei din Caucaz. De asemenea,
observ faptul că viaţa politică internă în 2008 a fost marcată de importante tensiuni politice. În prezent, aştept ca Turcia să îşi accelereze din nou eforturile de reformare. Ritmul negocierilor va continua să urmeze ritmul reformelor din Turcia”, a declarat comisarul pentru extindere.
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a realizat progrese satisfăcătoare în ceea ce
priveşte reforma în domeniul judiciar şi punerea în aplicare a obligaţiilor prevăzute în ASA şi continuă să consolideze democraţia multietnică prin punerea în aplicare a Acordului de la Ohrid. Cu toate acestea, acest stat trebuie să asigure desfăşurarea de alegeri libere şi corecte şi să îmbunătăţească dialogul dintre principalele partide politice şi persoane implicate. De asemenea, au fost realizate unele progrese în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, reforma administraţiei publice, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi stimularea ocupării forţei de muncă. Sunt însă necesare eforturi suplimentare. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape progresele din aceste domenii.
FYROM
Miercuri, 11 martie, Parlamentul va dezbate stadiul negocierilor de aderare cu Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, dezbaterea fiind precedată dedeclaraţiile Comisiei şi ale Preşedinţiei cehe UE.
Parlamentul va adopta joi trei rezoluţii cu privire la stadiul negocierilor.
Informaţii de background
Comisia a adoptat, la 5 noiembrie 2008, documentul său anual de strategie privind politica de extindere a UE. Acesta subliniază rolul pe care politica de extindere a UE îl joacă în contextul interesului strategic al Uniunii de stabilitate, de securitate şi de prevenire a conflictelor. De asemenea, Comisia a examinat progresele realizate în Balcanii de Vest şi în Turcia pe parcursul anului 2008 şi identifică provocările viitoare.
Cu privire la Croaţia, ar putea fi posibil să se ajungă în etapa finală a negocierilor de aderare la sfârşitul anului 2009, sub rezerva ca toate condiţiile necesare să fie îndeplinite de Croaţia.
"Succesul depinde de capacitatea Croaţiei de a îndeplini condiţiile de aderare la UE. S-ar putea să fie nevoie de adaptarea calendarului indicativ în lumina progreselor realizate de Croaţia. Fără îndoială, mingea se află acum în terenul Croaţiei. Comisia va monitoriza îndeaproape îndeplinirea condiţiilor”, a declarat comisarul Olli Rehn cu ocazia prezentării raportului de ţară.
„Turcia are o importanţă strategică majoră pentru UE şi pe această cale salut rolul
constructiv pe care această ţară l-a jucat în timpul crizei din Caucaz. De asemenea,
observ faptul că viaţa politică internă în 2008 a fost marcată de importante tensiuni politice. În prezent, aştept ca Turcia să îşi accelereze din nou eforturile de reformare. Ritmul negocierilor va continua să urmeze ritmul reformelor din Turcia”, a declarat comisarul pentru extindere.
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a realizat progrese satisfăcătoare în ceea ce
priveşte reforma în domeniul judiciar şi punerea în aplicare a obligaţiilor prevăzute în ASA şi continuă să consolideze democraţia multietnică prin punerea în aplicare a Acordului de la Ohrid. Cu toate acestea, acest stat trebuie să asigure desfăşurarea de alegeri libere şi corecte şi să îmbunătăţească dialogul dintre principalele partide politice şi persoane implicate. De asemenea, au fost realizate unele progrese în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, reforma administraţiei publice, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi stimularea ocupării forţei de muncă. Sunt însă necesare eforturi suplimentare. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape progresele din aceste domenii.
Reducerea emisiilor poluante
A6-0046/2009 : Emisii industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (Reformare)Emisiile poluante care provin de la mii de instalaţii industriale din UE trebuie reduseîn continuare, dar într-un mod flexibil, se arată în raportul Comisiei pentru mediua PE.
Deputaţii susţin propunerea Comisiei de revizuire a regulilor existente, dar
au introdus noi prevederi,ca de exemplu introducerea unei limite a emisiilor la
nivel european, o mai mare flexibilitate pentru acordarea permiselor, excepţii pentru
instalaţii de mici dimensiuni şi o mai bună informare a publicului larg.
Directiva privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării - PCIP) are ca obiectiv reducerea poluării provenind de la diferite surse industriale din întreaga UniuneEuropeană.
Operatorii care intră sub incidenta directivei (în jur de 52 000 de instalaţii
industriale) sunt obligaţi să obţină un permis de mediu de la autorităţile naţionale, permis cepoate fi emis doar dacă anumite condiţii sunt respectate.
Prezenta revizuire prevede reducerea poverii administrative pentru industrie şi autorităţi publice prin simplificarea şi clarificarea regulilor existente şi prin comasarea a şapte directe europene într-un singur text legislativ.
Introducerea unor valori limită a emisiilor
Deputaţii europeni au insistat asupra introducerii unor valori limită de emisii mai stricte pentru anumite categorii de instalaţii de ardere şi pentru substanţe poluante precum SO2, NOx, praf şi CO. Valorile limită de emisie pot fi suplimentate cu parametri sau cu măsuri tehnice echivalente, cu condiţia să se obţină un nivel echivalent de protecţie a mediului.
Pentru a reduce recurgerea la derogări, care duc la distorsionarea pieţii, deputaţii europeni consideră necesară introducerea unor valori limită de emisii, care nu pot fi depăşite în niciun caz.
Potrivit raportorului Holger Krahmer (ALDE, Germania), această obligativitate va "crea o reţea de siguranţă europeană ale cărei reguli trebuie să fie respectate de fiecare instalaţie."
Revizuirea legislativă se va adresa instalaţiilor de ardere, instalaţiilor de incinerare a deşeurilor şi instalaţiilor producătoare de dioxid de titanium. Deputaţii europeni sunt de acord cu introducerea instalaţiilor de ardere medii (între 20 şi 50 MW), sub incidenţa directivei, dar au pledat pentru excluderea instalaţiilor (sub 50 MW) şi care nu operează mai mult de 500 de ore pe an.
Inspecţii
Pe baza planului de inspecţii, autoritatea competentă întocmeşte în mod regulat programe de inspecţie şi stabileşte frecvenţa vizitelor la faţa locului pentru diversele tipuri de instalaţii.
În urma amendamentelor propuse de deputaţii europeni, statele membre trebuie să se
asigure că sunt disponibile suficiente persoane calificate pentru a efectua inspecţiile.
Aceste programe includ cel puţin o vizită inopinată la faţa locului la fiecare optsprezece luni, pentru fiecare instalaţie. Această frecvenţă este crescută la cel puţin o vizită la şase luni dacă în urma unei inspecţii s-a constatat nerespectarea condiţiilor de autorizare.
În cazul în care programele respective se bazează pe o evaluare sistematică a riscurilor de mediu asociate instalaţiilor individuale în cauză, frecvenţa vizitelor la faţa locului poate fi redusă la minimum o vizită la 24 de luni, se arată în raportul PE.
Informarea publicului
Raportul în urma inspecţiei se comunică operatorului în cauză în termen de două luni.
Raportul este pus la dispoziţia publicului pe internet de către autoritatea competentă întermen de patru luni de la efectuarea inspecţiei.
A6-0046/2009 - Raport referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării)
Raportor: Holger Krahmer (ALDE, Germania)
Procedura: codecizie, reformare
Vot. marţi, 10 martie 2009
Deputaţii susţin propunerea Comisiei de revizuire a regulilor existente, dar
au introdus noi prevederi,ca de exemplu introducerea unei limite a emisiilor la
nivel european, o mai mare flexibilitate pentru acordarea permiselor, excepţii pentru
instalaţii de mici dimensiuni şi o mai bună informare a publicului larg.
Directiva privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării - PCIP) are ca obiectiv reducerea poluării provenind de la diferite surse industriale din întreaga UniuneEuropeană.
Operatorii care intră sub incidenta directivei (în jur de 52 000 de instalaţii
industriale) sunt obligaţi să obţină un permis de mediu de la autorităţile naţionale, permis cepoate fi emis doar dacă anumite condiţii sunt respectate.
Prezenta revizuire prevede reducerea poverii administrative pentru industrie şi autorităţi publice prin simplificarea şi clarificarea regulilor existente şi prin comasarea a şapte directe europene într-un singur text legislativ.
Introducerea unor valori limită a emisiilor
Deputaţii europeni au insistat asupra introducerii unor valori limită de emisii mai stricte pentru anumite categorii de instalaţii de ardere şi pentru substanţe poluante precum SO2, NOx, praf şi CO. Valorile limită de emisie pot fi suplimentate cu parametri sau cu măsuri tehnice echivalente, cu condiţia să se obţină un nivel echivalent de protecţie a mediului.
Pentru a reduce recurgerea la derogări, care duc la distorsionarea pieţii, deputaţii europeni consideră necesară introducerea unor valori limită de emisii, care nu pot fi depăşite în niciun caz.
Potrivit raportorului Holger Krahmer (ALDE, Germania), această obligativitate va "crea o reţea de siguranţă europeană ale cărei reguli trebuie să fie respectate de fiecare instalaţie."
Revizuirea legislativă se va adresa instalaţiilor de ardere, instalaţiilor de incinerare a deşeurilor şi instalaţiilor producătoare de dioxid de titanium. Deputaţii europeni sunt de acord cu introducerea instalaţiilor de ardere medii (între 20 şi 50 MW), sub incidenţa directivei, dar au pledat pentru excluderea instalaţiilor (sub 50 MW) şi care nu operează mai mult de 500 de ore pe an.
Inspecţii
Pe baza planului de inspecţii, autoritatea competentă întocmeşte în mod regulat programe de inspecţie şi stabileşte frecvenţa vizitelor la faţa locului pentru diversele tipuri de instalaţii.
În urma amendamentelor propuse de deputaţii europeni, statele membre trebuie să se
asigure că sunt disponibile suficiente persoane calificate pentru a efectua inspecţiile.
Aceste programe includ cel puţin o vizită inopinată la faţa locului la fiecare optsprezece luni, pentru fiecare instalaţie. Această frecvenţă este crescută la cel puţin o vizită la şase luni dacă în urma unei inspecţii s-a constatat nerespectarea condiţiilor de autorizare.
În cazul în care programele respective se bazează pe o evaluare sistematică a riscurilor de mediu asociate instalaţiilor individuale în cauză, frecvenţa vizitelor la faţa locului poate fi redusă la minimum o vizită la 24 de luni, se arată în raportul PE.
Informarea publicului
Raportul în urma inspecţiei se comunică operatorului în cauză în termen de două luni.
Raportul este pus la dispoziţia publicului pe internet de către autoritatea competentă întermen de patru luni de la efectuarea inspecţiei.
A6-0046/2009 - Raport referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării)
Raportor: Holger Krahmer (ALDE, Germania)
Procedura: codecizie, reformare
Vot. marţi, 10 martie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
