Puncte esenţiale ale sesiunii
Audierile comisarilor desemnaţi continuă la Strasbourg
Situaţia din Haiti, Yemen, Iran şi Turcia
Priorităţile preşedinţiei spaniole a UE
Alegerea noului Ombudsman european
Rezultatele summitului de la Copenhaga
Strategia europeană pentru regiunea Dunării
Audierile comisarilor desemnaţi continuă la Strasbourg
Ultimele patru audieri ale comisarilor desemnaţi vor avea loc la Strasbourg. Antonio Tajani (Industrie şi antreprenoriat) şi Maroš Šefčovič (Relaţii interinstituţionale şi administraţie) vor avea audierile luni seara. Marţi dimineaţa vor fi audiate Cecilia Malmström (Afaceri interne) şi Maria Damanaki (Afaceri maritime şi pescuit).
Votul Parlamentului cu privire la Colegiul noii Comisiei este programat a avea loc în data de 26 ianuarie, la Bruxelles.
Spania prezintă Parlamentului priorităţile preşedinţiei
Prim-ministrul José Luis Rodríguez Zapatero va prezenta Parlamentului miercuri dimineaţa programul preşedinţiei spaniole a UE. Priorităţile aflate pe agenda preşedinţiei sunt: implementarea Tratatului de la Lisabona, redresarea economică, relaţii externe, precum şi drepturile şi libertăţile fundamentale. În plus, deputaţii vor dezbate programul comun pe 18 luni al viitoarelor preşedinţii (Spania, Belgia şi Ungaria).
Cutremurul din Haiti
Membrii Parlamentului European vor dezbate joi situaţia dramatică din Haiti în urma cutremurului devastator. Preşedintele Parlamentului European Buzek, care a solicitat deja mobilizarea cât mai curând posibil a ajutorului european de urgenţă, va face o declaraţie în cadrul deschiderii sesiunii plenare (luni, 18 ianuarie, 17.00h).
Situaţia din Yemen
Actuala situaţie politică şi economică din această ţară care se află la intersecţia dintre Africa, Orientul Mijlociu şi Asia va fi dezbătută marţi după-masa, Comisia Europeană urmând a face o declaraţie. De curând, Yemen a fost desemnat ca potenţial centru al militanţilor Al-Qaida.
Alegerea noului Ombudsman European
Deputaţii europeni vor alege noul Ombudsman European, al cărui mandat se va sfârşi odată cu actualul mandat legislativ (2014). Prin vot secret în plen, Membrii PE vor alege dintre cei trei candidaţi: Vittorio Bottoli (Italia), Nikiforos Diamandouros (Grecia) şi Pierre-Yves Monette (Belgia).
Cei trei candidaţi au avut posibilitatea să îşi prezinte priorităţile în cadrul unei audieri organizate de Comisia pentru petiţii a Parlamentului la 30 noiembrie 2009. Deputaţii i-au chestionat cu privire la îmbunătăţirea transparenţei instituţiilor europene, cooperarea dintre Ombudsmanul European şi Parlament şi o mai bună comunicare a activităţilor ombudsmanului.
Rezultatele summitului de la Copenhaga privind schimbările climatice
Deputaţii europeni vor avea o dezbatere cu Consiliul şi Comisia asupra rezultatelor summitului de la Copenhaga privind schimbările climatice, din decembrie 2009. Potrivit delegaţiei Parlamentului European care a participat la conferinţă, acordul de la Copenhaga privind schimbările climatice a fost o mare dezamăgire. Rezultatul acesteia şi procedura de lucru au arătat că este nevoie de o reformă urgentă a metodelor de lucru ale Naţiunilor Unite.
Deputaţii regretă faptul că "Acordul de la Copenhaga" nu este un acord obligatoriu din punct de vedere juridic şi "recunoaşte" numai necesitatea de a menţine nivelul creşterii temperaturii la 2 grade Celsius. Ţările dezvoltate ar trebui să se angajeze pentru disponibilizarea a 100 miliarde de dolari pe an până în 2020 pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să facă faţă schimbărilor climatice. Acordul include de asemenea o metodă pentru verificarea reducerilor emisiilor de gaz ale naţiunilor industrializate.
Democratizarea în Turcia
Deputaţii vor dezbate împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate/Vicepreşedinte al Comisiei procesul de democratizare al Turciei în urma interzicerii în decembrie 2009 a partidului politic pro-kurd Partidul Societăţii Democratice DTP de către Curtea constituţională turcă. Formaţiunea politică, care deţine 21 de deputaţi în parlamentul de la Ankara, a fost interzisă din cauza presupusei legături cu PKK.
Leyla Zana, căreia i s-a acordat în 1995 premiul Saharov pentru libertatea de gândire, a fost pentru o scurtă perioadă de timp membru al DTP. Împreună cu alţi 30 de politicieni kurzi, timp de cinci ani i s-a interzis activitatea politică potrivit unei hotărâri a Curţii constituţionale turce.
Comisia pentru Afaceri externe va adopta la 26 ianuarie o evaluare a progreselor înregistrate de Turcia în procesul de aderare la UE. Se preconizează că votul în plen va avea loc la 25 februarie.
Situaţia din Iran
Parlamentul va dezbate marţi situaţia din Iran, mai exact mişcarea de proteste în urma controversatelor alegeri prezidenţiale din iunie 2009, precum şi programul iranian de îmbogăţire a uraniului. Este foarte probabil să se ridice şi problema anulării recentei vizite a deputaţilor planificate la Teheran, la începutul lunii ianuarie, 8-11 ianuarie 2010.
Reprezentanţii delegaţiei PE pentru relaţiile cu Iranul s-au declarat surprinşi de anularea în ultimul moment a vizitei delegaţiei de către autorităţile de la Teheran. Programul vizitei ar fi inclus întâlniri cu reprezentanţii Parlamentului şi ai ministerului pentru afaceri externe iranian, dar şi o serie de reuniuni cu opoziţia politică şi cu reprezentanţi ai societăţii civile.
Strategia europeană pentru regiunea Dunării
Chiar dacă Dunărea uneşte zece state europene, la nivelul UE nu există încă o strategie europeană pentru această regiune. Consiliul European din 18-19 iunie 2009 a invitat Comisia să elaboreze, până în 2011 această strategie .
Având în vedere avantajele cooperării interregionale dintre ţările dunărene, acest document european ar trebui să se concentreze asupra unor domenii prioritare, precum: dezvoltarea socială şi economică, protecţia mediului (în special ariile naturale protejate, apa potabilă), transportul, turismul durabil, precum şi patrimoniul cultural în bazinul Dunării, urmând modelul strategiei UE pentru Marea Baltică.
Un cadru revizuit pentru relaţiile cu statele ACP
Negocierile pentru a doua revizuire a Acordului de la Cotonou, care defineşte relaţiile dintre Uniunea Europeană şi statele Africa-Caraibe-Pacific, vor fi încheiate, cel mai probabil, în martie 2010. Parlamentul va dezbate şi va vota o rezoluţie de evaluare a actualelor negocieri şi va propune îmbunătăţiri privind Acordul de la Cotonou, ţinând cont de actualele provocări la nivel mondial: criza financiară, schimbările climatice, creşterea preţurilor alimentelor şi a preţurilor la energie, combinate cu acapararea de terenuril, în special pe continentul african.
O acţiune mai susţinută din partea UE pentru combaterea traficului cu fiinţe umane
Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Comisia va înainta o nouă propunere legislativă privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor. Deputaţii îşi vor expune punctele de vedere legate de elementele ce vor trebui incluse în noua legislaţie, precum nivelul sancţiunilor şi pedepselor aplicate, protecţia şi asistenţa victimelor şi situaţia minorilor.
Alte subiecte aflate pe ordinea de zi a sesiunii plenare:
Următoarele dezbateri şi rapoarte se vor afla de asemenea pe ordinea de zi a acestei sesiuni:
Raport: Eva Joly (A7-0086/2009) - A doua revizie a Acordului de parteneriat ACP-UE (Acordul de la Cotonou)
Raport Danuta Maria Hübner (A7-0001/2010) - Suspendarea temporară a taxelor din tariful vamal comun asupra importurilor anumitor produse industriale în regiunile autonome Madeira şi Azore
Declaraţii ale Consiliului şi ale Comisiei - Situaţia în Irak
Întrebare orală - Acordul de liber schimb UE - Coreea de Sud
Declaraţii ale Consiliului şi ale Comisiei - Situaţia în Tunisia
Declaraţia Comisiei - Comunicarea Comisiei cu privire la Arctica
Întrebare orală - Acorduri de readmisie între Uniunea Europeană şi ţările terţe
Întrebări orale - Drepturile procedurale în acţiunile penale
Sursa: Parlamentul European
Serviciul de Presã
A transmis:
Centrul Europe Direct
Botoşani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu